Muzeul Naţional al Mass-Mediei

În noiembrie 2005, la Cluj-Napoca a avut loc cel de-al IV-lea Simpozion naţional de jurnalism, cu participare internaţională, organizat de Catedra de Jurnalism a Universităţii „Babeş-Bolyai”, în colaborare cu Academia Română, prin Centrul de Studii Transilvane, şi cu redacţia revistei Tribuna. Tema simpozionului: Presa scrisă românească – trecut, prezent şi perspective.
La acel simpozion, conf. univ. dr. Marian Petcu, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, a propus înfiinţarea unei Asociaţii a Istoricilor Presei din România (aceasta a fost denumirea propusă iniţial!). Asociaţia, care urma să fie legalizată la Cluj-Napoca, în 2007, îşi propunea trei obiective importante: editarea Revistei române de istorie a presei; elaborarea unui tratat de istorie a presei româneşti şi înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Presei din România.
Proiectul Muzeului Naţional al Mass-Mediei, o instituţie unicat în România, pe care noi o vedem la nivelul celui mai modern muzeu al mass-mediei din lume (Newseum, deschis recent la Washington. E adevărat că există în România un meritoriu Muzeu al Presei „Sever Bocu”, la Jimbolia, creat cu eforturile regretatului poet Petre Stoica, dar acesta este consacrat exclusiv presei scrise).
Instituţia îşi propune, aşadar, să fie prima de acest fel din ţară, dedicată deopotrivă istoriei presei, radioului, televiziunii şi internetului.
Muzeul ar urma să aibă trei obiective importante: A. Colecţionarea de obiecte care să ateste apariţia şi dezvoltarea mass-mediei, de la formele incipiente până la virtuţile Internetului. B. Material documentar: colecţii de reviste şi ziare, arhive ale instituţiilor de presă. C. Muzeul va deveni şi un autentic centru de documentare şi cercetare, iar prin iniţiativele pe care le va avea, va reprezenta un factor activ în viaţa culturală a municipiului nostru.
Trăim într-o vreme în care asistăm la distrugerea unei bune părţi a memoriei noastre culturale. Sunt multe familii de scriitori, artişti, jurnalişti, ai căror descendenţi au alte preocupări decât cele ale părinţilor. Ce se întâmplă cu arhivele lor? Multe din acestea vor fi distruse, dacă nu se iau măsuri urgente pentru recuperarea lor.

De ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul

Inițiativă unică în Europa. Există un interes foarte mare din partea unor oameni de cultură, pentru predarea în patrimoniul public a arhivelor, colecţiilor şi bibliotecilor particulare: Mihai Neamţu, proprietarul unei colecţii cu peste 50 de aparate de radio, şi-a arătat disponibilitatea de a dona aceste aparate muzeului. La fel de entuziast de idee sunt scriitorul Cornel Udrea, posesorul unei colecţii legate de istoria radioului, profesorul Mircea Muthu, deţinătorul unor reviste-unicat etc

Amplasamentul proiectului

Deocamdată, vom amplasa acest muzeu într-o sală specială a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, unde am găsit sprijinul generos al directorului general, drd. Sorina Stanca. După ce se va strânge suficient material arhivistic şi muzeistic, am putea trece la o altă etapă, şi anume la începerea demersurilor pentru amenajarea unei clădiri destinate muzeului